Platformă de resurse — scriere de proiecte 2026

Criterii de atribuire (award criteria) — punctaje și praguri

Sursa: Ghidul ESC 2026, Part B – Solidarity Projects, „Award criteria".

Praguri

• Pentru a fi luate în considerare pentru finanțare, propunerile trebuie să obțină cel puțin 60 de puncte din 100.
• În plus, trebuie să obțină cel puțin jumătate din punctajul maxim la fiecare dintre categoriile de criterii (adică minimum 20/40, 20/40 și 10/20).
• Ex aequo (departajare): prioritate pentru cel mai mare punctaj la „Relevance, rationale and impact", apoi la „Quality of project management", apoi la „Quality of project design".

Criteriul 1: Relevanță, justificare și impact (Relevance, rationale and impact) — maximum 40 puncte

Elemente de analiză (lista exhaustivă din ghid):

• relevanța proiectului pentru obiectivele și prioritățile Corpului European de Solidaritate;
• gradul în care proiectul ține cont de principiile Corpului;
• măsura în care proiectul oferă valoare adăugată europeană prin abordarea unor teme relevante;
• relevanța proiectului pentru nevoile membrilor grupului;
• relevanța proiectului pentru nevoile grupului-țintă (dacă există) și ale comunităților locale;
• impactul potențial asupra membrilor grupului, inclusiv competențele personale, antreprenoriale și implicarea socială;
• impactul potențial asupra grupului-țintă (dacă există) și asupra comunităților locale;
• măsura în care propunerea este relevantă pentru respectarea și promovarea valorilor comune ale UE (demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept, drepturile omului, combaterea oricărei forme de discriminare).

Criteriul 2: Calitatea designului de proiect (Quality of project design) — maximum 40 puncte

• consistența între obiectivele proiectului și activitățile propuse;
• măsura în care proiectul este conceput, dezvoltat și implementat de tineri;
• măsura în care componența grupului permite atingerea obiectivelor;
• implicarea membrilor grupului în diferitele faze ale proiectului;
• claritatea, completitudinea și calitatea tuturor fazelor (planificare, pregătire, implementare, evaluare și diseminarea rezultatelor);
• măsura în care procesul și rezultatele învățării sunt gândite, identificate și documentate, în special prin Youthpass;
• măsura în care proiectul încorporează practici sustenabile și prietenoase cu mediul, activități accesibile și incluzive, precum și instrumente și metode digitale care completează și îmbunătățesc activitățile.

Criteriul 3: Calitatea managementului de proiect (Quality of project management) — maximum 20 puncte

• aranjamentele practice, managementul, cooperarea și comunicarea între membrii grupului;
• măsurile pentru evaluarea rezultatelor proiectului;
• măsurile pentru vizibilitatea proiectului către cei care nu sunt implicați în el;
• măsurile pentru diseminarea (sharing) rezultatelor proiectului.

Perspectiva evaluatorului — Ghidul pentru experți ESC 2026

Sursa: Guide for Experts on Quality Assessment 2026 (exp_esc.txt), secțiunile 2–5, în special 3.3, 3.4, 4 și 5.2 (Solidarity projects).

7.1 Procedura de evaluare

• Eligibilitatea este verificată de Agenția Națională; dacă expertul identifică o problemă de eligibilitate (ex.: numărul participanților, tipul proiectului/activităților, perioada de implementare), trebuie să informeze AN înainte de finalizarea evaluării.
• Numărul de experți pentru ESC30: grant solicitat ≤ 60 000 EUR → minimum un expert (intern sau extern); grant > 60 000 EUR → minimum doi experți.
• Candidaturile ESC30 sunt ierarhizate în ordinea calității (ranking list) pe baza evaluării experților; decizia de atribuire aparține AN, la propunerea comitetului de evaluare. Comentariile experților stau la baza feedback-ului transmis candidaților.
• Experții evaluează exclusiv pe baza informațiilor din candidatură — „experții nu pot presupune informații care nu sunt furnizate explicit". Informația relevantă pentru un criteriu poate apărea în diferite părți ale formularului și trebuie luată în calcul integral.
• Elementele de analiză ale fiecărui criteriu nu se punctează separat — formează o listă exhaustivă de puncte de luat în considerare înainte de a acorda un scor pe criteriu.
• Fără jumătăți de punct sau zecimale în evaluarea individuală.
• Posibil, în funcție de abordarea AN: criteriul „Relevanță" poate fi evaluat primul — dacă scorul e sub pragul minim, evaluarea poate fi întreruptă și propunerea respinsă în acest stadiu.
• Consolidare (2 experți): diferență < 30 de puncte → un expert consolidează scorurile și comentariile, pe bază de acord; diferență ≥ 30 de puncte → al treilea expert face o evaluare independentă, iar scorul final rezultă din cele două evaluări cele mai apropiate (cea extremă se elimină). Nu se aplică dacă ambii experți au punctat sub praguri.
• Text identic/similar în două sau mai multe candidaturi din aceeași rundă, indicii de depunere dublă sau probleme de originalitate/autorat → experții informează imediat AN. (Corespondent național: ANPCDEFP folosește softul anti-plagiat al Comisiei — vezi secțiunea 8.)
• Coerența bugetului: experții verifică acuratețea și consistența cererii de grant față de activitățile și rezultatele propuse; pot propune reducerea unităților/grantului (specificând clar pozițiile și motivele: incoerente, excesive, disproporționate), dar nu pot propune un grant mai mare decât cel solicitat; decizia finală aparține AN.

7.2 Benzile de scor (quality standards)

Definițiile standard (identice pentru toți experții și toate țările):

• Very good — candidatura tratează convingător și cu succes toate aspectele relevante ale criteriului; oferă toate informațiile și dovezile necesare; fără îngrijorări sau puncte slabe.
• Good — criteriul este tratat bine, deși s-ar putea face mici îmbunătățiri; informații clare pentru toate sau aproape toate dovezile necesare.
• Fair — criteriul este tratat în linii mari, dar există slăbiciuni; informații relevante parțiale, cu mai multe zone unde detaliul lipsește sau informația e neclară.
• Weak — candidatura nu tratează criteriul sau nu poate fi judecată din cauza informațiilor lipsă/incomplete; răspunsul nu tratează întrebarea sau oferă foarte puține informații relevante.

(Banda pentru maximum 50 puncte — 43–50 / 34–42 / 25–33 / 0–24 — se aplică doar la Quality Label pentru organizații lead, nu la ESC30.)

Praguri (reconfirmate în ghidul experților): minimum 60 puncte total și cel puțin jumătate din maximum la fiecare criteriu.

7.3 Principii de evaluare

• Proporționalitate: calitatea activităților, obiectivelor, impactului și rezultatelor se evaluează proporțional cu dimensiunea și profilul candidatului; cantitatea (activități, priorități atinse, rezultate) nu se judecă în termeni absoluți, ci în raport cu capacitățile și potențialul candidaților. Experții trebuie să evite abordarea simplistă „mai mult = mai bine".
• Calitate, cost-eficiență, value for money: finanțarea fiind bazată pe costuri unitare, experții pot considera că unele unități nu se justifică — chiar și la proiecte cu punctaj ridicat — și pot propune reducerea lor.
• Comentariile experților trebuie să se refere explicit la elementele de analiză ale criteriului și să justifice scorul; la final, comentarii generale cu puncte tari/slabe și îmbunătățiri posibile (folosite ca feedback pentru candidați).

7.4 Așteptările experților per criteriu la ESC30 (interpretarea oficială, secțiunea 5.2)

Relevanță, justificare și impact (40 p):

• proiectul se încadrează în obiectivele, prioritățile și formatul acțiunii din Part B; este clar ce urmărește proiectul; scopul și obiectivele sunt identificate adecvat, iar rezultatele-cheie sunt sintetizate clar;
• candidatul demonstrează că proiectul promovează solidaritatea ca valoare și abordează provocări societale importante;
• valoare adăugată europeană clară — dimensiune europeană în teme, scopuri și rezultate așteptate; preocupare comună pentru probleme din societatea europeană;
• proiectul indică relevanța pentru nevoile membrilor individuali ai grupului;
• justificarea (rationale) clar descrisă: de ce este nevoie de proiect și cum a fost identificată nevoia; relevanța pentru nevoile comunității și ale grupului-țintă specific (dacă există);
• impact asupra membrilor descris clar, în timpul și după proiect: contribuție semnificativă + spirit de inițiativă, creativitate, cetățenie europeană activă, spirit antreprenorial;
• impact asupra comunității estimat realist și explicat (probleme locale, grup specific, oportunități locale — în special zone rurale, izolate, marginalizate);
• valorile UE: propunerea le referențiază și integrează în obiective, metodologii, acțiuni și/sau rezultate (articularea explicită = punct forte suplimentar); abordare nediscriminatorie; prezența componentelor educaționale despre valorile UE.

Calitatea designului de proiect (40 p):

• activitățile propuse sunt potrivite nevoilor identificate și obiectivelor; e descris cum vor fi realizate, inclusiv pregătirea; activitățile sunt realiste și pe măsura capacității grupului;
• propunerea arată că tinerii au inițiat și planificat proiectul și că ei pregătesc și implementează activitățile; dacă e implicată o organizație, implicarea ei este minimă în derulare — doar sprijin administrativ;
• componența grupului bine descrisă: profilul fiecărui membru și valoarea adăugată de fiecare, explicate în detaliu; obiectivele pe măsura capacității grupului;
• tinerii sunt implicați pe deplin în toate etapele, fiecare membru cu rol specific în activități;
• toate fazele structurate corespunzător; activități clar definite, cuprinzătoare, realiste, legate de obiective; oportunități de învățare pentru participanți; metode de lucru clar prezentate;
• candidatul explică așteptările privind procesul de învățare; rezultatele așteptate ale învățării descrise și aliniate nevoilor; intenția de a folosi Youthpass = element de calitate;
• prezența practicilor sustenabile/de mediu; activități accesibile și incluzive (nevoile participanților cu oportunități reduse — membri și grup-țintă); practici sau instrumente noi/alternative, digitale sau de alt tip.

Calitatea managementului de proiect (20 p):

• măsuri eficiente ca obiectivele să fie atinse: coordonare generală, distribuirea sarcinilor și responsabilităților între membri, metode de lucru pentru management și control eficace; distribuirea sarcinilor demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor membrilor; cooperarea și comunicarea planificate eficient; sarcini clar distribuite pentru fiecare membru;
• activități adecvate de evaluare a rezultatelor și succesului general;
• plan clar de vizibilitate a rezultatelor pentru cei din afara proiectului;
• plan clar de diseminare: descrie activitățile de diseminare și identifică grupurile-țintă corecte ale acestora.

7.5 Greșeli frecvente / semnale de alarmă

Ghidul pentru experți nu conține o listă explicită intitulată „greșeli frecvente" pentru ESC30. Următoarele riscuri de punctare scăzută decurg direct din regulile și interpretările de mai sus:

• informații lăsate „subînțelese" — evaluatorul nu poate presupune nimic neexplicit → scor „Weak" pe criteriul afectat;
• proiect scris/condus vizibil de organizația suport, nu de tineri (element central la Design);
• lipsa descrierii profilurilor membrilor și a rolului fiecăruia;
• nevoia locală afirmată, dar fără a explica cum a fost identificată;
• valoare adăugată europeană absentă sau declarativă;
• impact asupra comunității supraestimat/nerealist (se cere „estimat realist");
• buget incoerent cu activitățile (ex. zile de coaching nemotivate) → propunere de tăiere a unităților;
• text copiat/similar cu alte candidaturi → raportare imediată la AN;
• punctaj sub 50% la oricare criteriu sau sub 60 total → respins chiar dacă restul e excelent; posibilă respingere timpurie doar pe Relevanță.

Sfaturi practice de scriere (derivate strict din criteriile oficiale)

Adaptate pentru grupuri de studenți care inițiază proiecte în comunitatea locală. Fiecare sfat este ancorat în criteriile din secțiunile 6–7.

Înainte de scriere

1. Înregistrați toți membrii (minimum 5) în Portalul ESC și verificați vârsta: 18 împliniți și maximum 30 la data de început a proiectului — un singur membru neeligibil poate compromite eligibilitatea. Membrii pot fi mai mulți de 5 (nu există maximum).
2. Obțineți OID-ul din timp în ORS (cu EU Login) și pregătiți formularul de înregistrare a grupului semnat de toți membrii — cerință nouă din 2026, inclusiv pentru grupurile deja înregistrate (încărcare în profilul ORS).
3. Decideți devreme cine depune: un student ca reprezentant legal al grupului sau organizația studențească în numele grupului. Dacă depune organizația, descrieți-i rolul strict administrativ — la criteriul de Design, evaluatorul verifică explicit că implicarea organizației în derulare este „minimă".

Relevanță, justificare și impact (40 p — cel mai greu criteriu și primul la departajare)

1. Documentați nevoia locală concret: evaluatorul caută explicit „cum a fost identificată cererea pentru proiect". Pentru studenți: sondaje în campus/cartier, discuții cu primăria, ONG-uri locale, date despre comunitate — și scrieți în formular metoda de identificare, nu doar concluzia.
2. Formulați tema clar identificată și traduceți-o în activități zilnice concrete care implică toți membrii — aceasta este chiar definiția acțiunii.
3. Construiți puntea locală–european: problema din comunitatea voastră + tema europeană corespunzătoare (exemple din ghid: integrarea resortisanților țărilor terțe, schimbările climatice, participarea democratică activă). Nu lăsați „dimensiunea europeană" ca paragraf decorativ — legați-o de teme, scopuri și rezultate.
4. Descrieți două niveluri de impact, separate: (a) asupra membrilor grupului — competențe personale, antreprenoriale, implicare socială, în timpul și după proiect; (b) asupra grupului-țintă și comunității — estimat realist (evaluatorul penalizează supraestimarea).
5. Integrați valorile UE (nediscriminare, egalitate, democrație etc.) în obiective, metodologie și activități — articularea explicită este considerată de ghidul experților „un punct forte suplimentar"; o componentă educațională despre valorile UE contează la evaluare.

Calitatea designului (40 p)

1. Arătați negru pe alb că tinerii au inițiat, planificat și implementează proiectul. Scrieți la persoana întâi plural, descrieți cum a apărut ideea în grup.
2. Prezentați fiecare membru: profil, competențe, ce valoare adaugă proiectului, ce rol are în fiecare fază — evaluatorul cere „explicate în detaliu". Pentru un grup studențesc: valorificați diversitatea specializărilor.
3. Structurați clar cele 4 faze (planificare, pregătire, implementare, follow-up cu evaluare + diseminare) cu calendar (timetable) — cerut explicit de ghid — și metode de lucru descrise.
4. Tratați serios procesul de învățare: obiective de învățare stabilite la planificare, reflecție regulată, documentare la final prin Youthpass — menționarea intenției de a folosi Youthpass este numită explicit „element de calitate" în ghidul experților.
5. Bifați concret cele patru priorități: activități accesibile și incluzive (cu nevoile participanților cu oportunități reduse), practici de mediu (reducerea deșeurilor, reciclare, transport sustenabil), instrumente digitale care completează activitățile fizice, dimensiune participativă.
6. Dacă cereți coach: motivați cererea în formular (obligatoriu pentru finanțare), definiți nevoile de sprijin ale grupului (nu ale grupului-țintă!), numărul de zile (max. 12, 137 EUR/zi în România) și rolul (sesiuni regulate / traininguri punctuale). Coach-ul nu este membru al grupului.

Calitatea managementului (20 p — al doilea la departajare)

1. Prezentați matricea de sarcini și responsabilități: cine ce face, cum se coordonează și cum comunică membrii — evaluatorul verifică dacă distribuirea sarcinilor „demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor membrilor".
2. Planificați evaluarea finală cu întrebări concrete (obiective atinse? așteptări împlinite?) și două planuri distincte: vizibilitate (proiect + ESC, cu emblema UE — obligatorie) și diseminare a rezultatelor, cu grupuri-țintă ale diseminării corect identificate.

Reguli de aur transversale

1. Nimic subînțeles: evaluatorul nu poate presupune informații neexplicite. Tot ce vreți punctat trebuie scris în formular.
2. Buget coerent: fiecare unitate cerută (luni de management, zile de coaching, costuri excepționale) trebuie să corespundă activităților descrise — altfel experții propun tăieri. Costurile excepționale se justifică individual și le aprobă AN (plafon 7 000 EUR/proiect pentru grupul-țintă).
3. Fiți realiști și proporționali: obiective pe măsura capacității unui grup de studenți — proporționalitatea este principiu oficial de evaluare, iar „mai mult" nu înseamnă punctaj mai mare.
4. Scrieți original: textele similare între candidaturi se raportează imediat la AN; ANPCDEFP rulează soft anti-plagiat.
5. Verificați pragurile înainte de depunere ca autoevaluare: ați acoperi minimum jumătate din punctaj la fiecare criteriu și 60 total? Relevanța poate fi evaluată prima, cu respingere imediată sub prag.
6. Nu uitați Declarația pe onoare semnată de reprezentantul legal — anexă obligatorie (criteriu de excludere) — și depunerea înainte de ora 12:00 (ora Bruxelles-ului!), adică ora 13:00 în România la termenele respective (conversie precizată explicit în apelul național ESC 2026, v3: „ora 12.00 (ora Bruxelles), adică ora locală 13.00").

Criterii de atribuire (award criteria) — punctaje și praguri

Sursa: Programme Guide 2026, secțiunea „Award criteria" din capitolul Youth Participation Activities.

Punctaj total: 100 de puncte. Praguri pentru a intra în competiția de finanțare:

• minimum 60 din 100 de puncte în total, ȘI
• minimum jumătate din punctajul maxim la FIECARE dintre cele trei criterii (adică ≥15 la Relevanță, ≥20 la Calitatea proiectării, ≥15 la Calitatea managementului).

6.1 Relevanță, justificare și impact (max. 30 p) — măsura în care:

• profilul, experiența, activitățile și grupul-țintă ale candidatului sunt relevante pentru domeniul tineretului;
• proiectul abordează una sau mai multe priorități ale EU Youth Dialogue sau ale Youth Goals;
• proiectul contribuie la dimensiunile de incluziune și diversitate, verde, digitală și participativă ale programului;
• proiectul e relevant pentru obiectivele acțiunii;
• proiectul e relevant pentru respectarea și promovarea valorilor comune UE (demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept, drepturile omului, combaterea oricărei discriminări);
• proiectul și activitățile propuse răspund nevoilor tinerilor și organizațiilor participante;
• proiectul oferă valoare adăugată europeană (European added value);
• proiectul e apt să producă rezultate de învățare de înaltă calitate pentru participanți;
• proiectul e susceptibil să aibă impact asupra participanților și organizațiilor participante, precum și asupra tinerilor și organizațiilor neimplicate direct, la nivel local, regional, național și/sau european sau global;
• proiectul introduce în acțiune organizații nou-venite (newcomers) și mai puțin experimentate, inclusiv grupuri de tineri.

6.2 Calitatea proiectării proiectului (max. 40 p) — măsura în care:

• propunerea demonstrează consistență între nevoile identificate, obiectivele proiectului, profilurile participanților și activitățile propuse;
• propunerea descrie clar și convingător fazele de pregătire, implementare și follow-up și implicarea tinerilor în toate fazele;
• activitățile sunt proiectate accesibil și incluziv, deschise participanților cu medii și abilități diverse;
• activitățile încorporează practici sustenabile și prietenoase cu mediul;
• proiectul folosește forme alternative, inovatoare și inteligente de participare a tinerilor;
• metodele de învățare propuse (inclusiv instrumente digitale sau componente virtuale) sunt adecvate activităților și includ un proces de reflecție pentru identificarea și documentarea rezultatelor învățării, cu folosirea instrumentelor europene de transparență și recunoaștere, în special Youthpass.

6.3 Calitatea managementului de proiect (max. 30 p) — măsura în care:

• aranjamentele practice, managementul și modalitățile de sprijin sunt satisfăcătoare;
• măsurile de siguranță și protecție a participanților sunt adecvate și eficace;
• sarcinile și responsabilitățile sunt clar definite, conform standardelor de calitate Erasmus (Erasmus quality standards);
• planul de cooperare și comunicare între participanți, organizații participante și alți actori relevanți oferă un cadru de sprijin pentru management;
• candidatul a propus o modalitate adecvată de evaluare a rezultatelor proiectului în raport cu obiectivele;
• candidatul a propus o modalitate adecvată de diseminare a rezultatelor în interiorul și în afara organizațiilor participante;
• proiectul conține măsuri pentru sustenabilitatea rezultatelor dincolo de durata proiectului.

Perspectiva evaluatorului — din Ghidul pentru experți (2026, v1, 22.12.2025)

Sursa: 2026 Erasmus+ Guide for Experts on Quality Assessment — secțiunile generale (cap. 4) + secțiunea specifică „Youth participation activities" (cap. 5).

7.1 Reguli generale de evaluare

• Judecata expertului se bazează exclusiv pe informațiile din candidatură — „experții nu pot presupune informații care nu sunt furnizate explicit". Informația relevantă pentru un criteriu poate apărea în orice parte a formularului și trebuie luată integral în considerare.
• Se aplică principiul proporționalității: evaluarea ține cont de tipul proiectului, amploarea activităților, grantul cerut, experiența și capacitatea organizațiilor.
• Fără jumătăți de punct sau zecimale. Punctajul total = suma punctajelor pe criterii.
• Experții comentează fiecare criteriu; comentariile trebuie să reflecte și să justifice punctajul. La final se redactează un sumar cu punctele tari/slabe — folosit de AN pentru feedback și motivarea respingerilor.
• Experții verifică acuratețea și coerența cererii de grant față de activitățile și rezultatele propuse; pot propune reducerea grantului (specificând articolele incoerente, disproporționate sau excesive), dar niciodată o sumă mai mare decât cea cerută; decizia finală aparține AN.
• În funcție de abordarea AN, criteriul Relevanță poate fi evaluat primul; dacă scorul e sub pragul minim, evaluarea poate fi întreruptă și propunerea respinsă în această etapă.
• Text identic/similar în două sau mai multe candidaturi (posibile depuneri multiple sau probleme de originalitate/autorat) trebuie semnalat imediat AN.

7.2 Benzile de scor (quality standards)

Definițiile standard: Very good — criteriul e tratat convingător și complet, fără zone de slăbiciune; Good — criteriul e tratat bine, cu mici îmbunătățiri posibile; Fair — criteriul e tratat în linii mari, dar cu mai multe slăbiciuni/lipsuri de detaliu; Weak — candidatura nu tratează criteriul sau nu poate fi judecată din cauza informațiilor lipsă/incomplete.

Benzi aplicabile criteriilor KA154:

Observație practică: pragul de „jumătate din maxim" coincide cu limita de jos a benzii Fair — o candidatură evaluată „Weak" la oricare criteriu este automat sub prag și respinsă.

7.3 Așteptările per criteriu (guidance specifică KA154 pentru experți)

Relevanță, justificare și impact:

• Apartenența candidatului la domeniul tineret trebuie să fie reală, nu doar formală/nominală — dovedită prin expertiza persoanelor implicate, natura activităților curente și experiența anterioară, în special în afara Erasmus+.
• Legătura cu prioritățile EU Youth Dialogue sau cu cele 11 EU Youth Goals se evaluează concret, nu declarativ.
• La valori UE, expertul caută: integrarea valorilor în obiective, metodologii, activități și rezultate; design nediscriminatoriu cu măsuri concrete împotriva discriminării (gen, etnie, dizabilitate etc.); componente educaționale despre valori UE; valori încorporate transversal în activități, nu tratate ca elemente izolate.
• Justificarea (rationale): de ce e nevoie de proiect, cum a fost identificată nevoia, relevanța pentru nevoile participanților individuali, ale comunității și ale grupului-țintă.
• Valoare adăugată europeană: rezultate care nu s-ar obține în activități dintr-o singură țară sau relevanța activităților dincolo de contextul național (teme, scopuri, abordări, rezultate).
• Rezultate de învățare clar definite, aliniate nevoilor, realizabile prin activitățile propuse.
• Impact: perspectivă pe termen lung, efecte durabile asupra participanților, organizațiilor și, unde e relevant, comunităților/practicilor.
• Newcomers: plan sau intenție de a atrage organizații și grupuri de tineri care nu au beneficiat (deloc sau regulat) de această acțiune.

Calitatea proiectării:

• Obiective bine explicate în raport cu nevoile; lanț logic activități → obiective; beneficii dincolo de participanții direcți.
• Descrierea fazelor: clară și completă — împărțirea sarcinilor, program de activități, metode de lucru, aranjamente practice, implicarea participanților, follow-up. Punct specific KA154: „tinerii trebuie să aibă un rol semnificativ pe tot parcursul proiectului" — de la concepție la follow-up.
• Incluziune: design accesibil, folosirea oportunităților de a implica participanți cu medii/abilități diverse (inclusiv în modul de selecție a participanților).
• Mediu: atât în conținutul activităților, cât și în practica de a maximiza folosirea finanțării pentru transport sustenabil.
• Forme alternative/inovatoare: formatul KA154 e proiectat deschis tocmai pentru a permite dezvoltarea și testarea de metode noi — expertul evaluează măsura în care proiectul incorporează idei, practici sau instrumente noi (digitale sau nu).
• Metode de învățare non-formală adecvate grupului-țintă, care stimulează creativitate, participare activă, inițiativă; proces de învățare planificat participativ și analizat pe parcurs; folosirea procesului Youthpass (nu doar eliberarea certificatului) ca element de calitate.

Calitatea managementului:

• Aranjamente practice și măsuri pentru toate fazele; siguranță și protecție: standard înalt, măsuri de prevenire/reducere a riscurilor, număr suficient de însoțitori pentru tinerii cu oportunități reduse.
• Distribuție clară și completă a sarcinilor și responsabilităților.
• Cooperare/comunicare: nivel de implicare al fiecărui partener, mijloace de comunicare (inclusiv digitale), profilul partenerilor față de natura activității, roluri agreate în comun, capacitatea consorțiului de follow-up și diseminare, capacitatea de a sprijini persoane cu nevoi speciale/oportunități reduse.
• Specific KA154 — proiecte fără parteneri: expertul evaluează cum se împart sarcinile în interiorul organizației/grupului și implicarea altor actori externi; dacă există coach, se evaluează cooperarea prevăzută cu acesta și relevanța expertizei lui față de obiectivele proiectului.
• Evaluare: monitorizare pe parcurs + evaluare finală care să măsoare atingerea obiectivelor și a așteptărilor.
• Diseminare: vizibilitatea proiectului și a programului; măsuri per organizație pentru diseminarea/valorificarea rezultatelor, inclusiv a rezultatelor de învățare.
• Sustenabilitate: mecanisme/activități/practici cu potențial de a rămâne operaționale după terminarea finanțării.

7.4 Greșeli frecvente

Ghidul pentru experți 2026 nu conține o secțiune explicită intitulată „greșeli frecvente" pentru KA154. Din regulile de evaluare de mai sus rezultă însă direct următoarele capcane penalizate:

• informații lipsă sau vagi — expertul nu poate presupune nimic; orice element nedescris este punctat ca inexistent (banda „Weak" e definită tocmai prin informație lipsă/incompletă);
• relevanță declarativă (copierea obiectivelor acțiunii fără legătură demonstrată cu nevoile reale și cu practica organizației);
• tinerii tratați ca beneficiari pasivi, nu ca actori cu rol semnificativ în toate fazele — abatere de la însăși logica acțiunii;
• buget incoerent față de activități — atrage propunerea de reducere a grantului;
• text identic/similar cu alte candidaturi — semnalare imediată la AN (iar în România, motiv de respingere — vezi secțiunea 8);
• valori UE, dimensiune verde/digitală/incluzivă „bifate" izolat, în loc să fie integrate transversal în activități.

Sfaturi practice de scriere — derivate strict din criteriile oficiale, pentru organizații studențești

Derivate din: award criteria KA154 (Programme Guide 2026), guidance-ul pentru experți (Guide for Experts 2026) și apelul național ANPCDEFP 2026. Nu adaugă cerințe noi — traduc criteriile în decizii de scriere.

1. Ancorați proiectul în prioritatea națională nr. 4 („Participarea la viața democratică") și numiți explicit prioritatea/prioritățile adresate: în România, fără o prioritate națională clar adresată, punctajul maxim la Relevanță este imposibil prin regulă explicită a apelului. Pentru o organizație studențească, participarea studenților la guvernanța universitară, consultările privind politicile de tineret/educație și dialogul cu decidenții locali sunt încadrări naturale.
2. Legați tema de EU Youth Dialogue sau de unul-două European Youth Goals concrete (criteriu de atribuire explicit) — nu enumerați toate cele 11 obiective, ci arătați cum activitățile contribuie la cele alese.
3. Demonstrați apartenența reală la domeniul tineret: expertul verifică practica, nu declarațiile — descrieți activitățile curente ale organizației studențești cu tinerii, experiența echipei, inclusiv experiența din afara Erasmus+ (criteriu din guidance-ul experților).
4. Documentați nevoia: spuneți cum ați identificat-o (consultare proprie a studenților, date, experiența organizației) și pentru cine exact — participanți individuali, comunitate, grup-țintă. „Rationale"-ul e primul lucru căutat de expert la Relevanță.
5. Construiți lanțul logic nevoi → obiective → profil participanți → activități (primul element de la criteriul de 40 de puncte). Orice activitate care nu servește un obiectiv slăbește consistența.
6. Dați tinerilor un rol semnificativ în toate fazele — concepție, pregătire, implementare, follow-up — și descrieți concret cum (guidance-ul experților subliniază că în KA154 „tinerii trebuie să aibă un rol semnificativ pe tot parcursul proiectului"). Pentru grupuri informale/structuri studențești conduse de tineri, acesta este avantajul natural: faceți-l vizibil în text.
7. Folosiți formatul deschis al acțiunii pentru metode alternative/inovatoare de participare — instrumente de democrație digitală, simulări de instituții, co-producție, metode deliberative — criteriu punctat explicit atât în Ghid, cât și în guidance-ul experților.
8. Planificați evenimentele de participare corect: distingeți-le de activitățile curente, justificați-le ca esențiale pentru obiective, adresați-le unui public mai larg decât echipa de proiect (altfel nu declanșează cei 100 EUR/persoană), anexați orarul fiecărui eveniment și al fiecărei mobilități — anexă de eligibilitate obligatorie.
9. Implicați decidenții ca participanți, nu ca decor: acțiunea finanțează explicit dezvoltarea competențelor decidenților de a comunica cu tinerii; descrieți cine sunt (relevanți pentru temă), ce rol au în activități și ce rezultat urmăriți (ex. mecanism de consultare a studenților care supraviețuiește proiectului — punctat la sustenabilitate).
10. Incluziune concretă, nu declarativă: mod de selecție deschis participanților cu medii/abilități diverse, măsuri specifice pentru tineri cu oportunități reduse (inclusiv din mediul rural — prioritate ANPCDEFP), folosirea categoriilor „inclusion support" (100% costuri reale pentru participanți; 125 EUR/participant pentru organizații la mobilități); rețineți că sprijinul de includere pentru participanți nu consumă plafonul de 60.000 EUR.
11. Planificați procesul Youthpass, nu doar certificatul: reflecție planificată, identificarea și documentarea rezultatelor învățării pentru toți participanții — element de calitate menționat explicit de guidance-ul experților și urmărit special de ANPCDEFP în 2026.
12. Tratați transversal dimensiunile verde și digitală: transport sustenabil (benzile green travel sunt mai mari + până la 4 zile suplimentare de sprijin individual), practici eco în logistică, componente digitale care coboară pragul de participare — toate sunt elemente punctate la criteriul de proiectare.
13. Scrieți complet fiecare secțiune: expertul nu poate presupune nimic; o secțiune goală sau vagă duce criteriul spre banda „Fair"/„Weak", iar sub jumătate din punctaj la un singur criteriu candidatura pică indiferent de total.
14. Buget coerent și justificat: cereți coaching doar motivat (max. 12 zile, 74 EUR/zi în România, supus evaluării de nevoi a AN); dimensionați managementul pe durata reală (500 EUR/lună); solicitările excepționale pe linii separate, justificate — ANPCDEFP respinge costurile globale nedetaliate, iar experții pot propune tăieri pentru incoerență.
15. Text original: nu refolosiți formulări din alte candidaturi (proprii sau ale altora) — verificarea anti-plagiat ANPCDEFP/CE poate duce la respingere sau excludere.
16. Siguranță, evaluare, diseminare, sustenabilitate — patru elemente distincte la criteriul de management (30 p): măsuri de protecție a participanților, monitorizare pe parcurs + evaluare finală față de obiective, plan de diseminare în interiorul și în afara organizației, mecanisme care rămân funcționale după proiect (ex. o structură permanentă de consultare a studenților).
17. Dacă sunteți newcomer, spuneți-o: introducerea nou-veniților și a organizațiilor mai puțin experimentate (inclusiv grupuri de tineri) în acțiune este un element punctat la Relevanță, iar ANPCDEFP încurajează explicit organizațiile fără finanțări anterioare.
18. Calendar realist: rezultatele vin orientativ în ~4 luni de la termen; pentru termenul din 12.02.2026 proiectul poate începe cel mai devreme la 1 iunie 2026 — nu planificați activități înainte de fereastra de start permisă.

Criterii de atribuire (Award Criteria)

Sursă: Ghidul Programului 2026, v1, secțiunea Youth Exchanges — „Award criteria".

Punctaj total: 100 de puncte. Praguri pentru a fi luat în considerare la finanțare:

• cel puțin 60 din 100 de puncte în total, ȘI
• cel puțin jumătate din punctajul maxim la fiecare dintre cele trei criterii (adică minimum 15/30, 20/40, 15/30).

6.1 Relevanță, justificare și impact (max. 30 p) — elementele evaluate („the extent to which")

• profilul, experiența, activitățile candidatului și populația-țintă de tineri sunt relevante pentru domeniul tineretului;
• proiectul va adresa una sau mai multe priorități ale EU Youth Dialogue sau ale Youth Goals;
• proiectul este potrivit să contribuie la dimensiunile de incluziune și diversitate, verde, digitală și participativă ale Programului;
• proiectul este relevant pentru obiectivele acțiunii;
• proiectul este relevant pentru respectarea și promovarea valorilor comune ale UE (demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, stat de drept, drepturile omului, combaterea oricărei discriminări);
• proiectul și activitățile propuse adresează nevoile organizațiilor participante și ale participanților la schimb;
• proiectul este potrivit să producă rezultate ale învățării de înaltă calitate pentru participanți;
• proiectul este probabil să aibă impact asupra participanților și organizațiilor în timpul și după proiect, precum și în afara acestora, la nivel local, regional, național și/sau european ori global;
• proiectul introduce în acțiune organizații nou-venite (newcomers) și mai puțin experimentate.

6.2 Calitatea designului de proiect (max. 40 p)

• propunerea descrie clar și cuprinzător toate fazele proiectului: pregătire, implementare, follow-up și implicarea tinerilor în toate fazele activităților;
• reprezentarea echilibrată a participanților pe țări și pe gen este respectată; activitățile sunt accesibile, incluzive și deschise participanților cu medii și abilități diverse;
• activitățile încorporează practici sustenabile și prietenoase cu mediul;
• metodele de învățare propuse, inclusiv componentele online/digitale, sunt adecvate activităților;
• procesul de reflecție, identificarea și documentarea rezultatelor învățării și utilizarea instrumentelor europene de transparență și recunoaștere, în special Youthpass, sunt adecvate.

6.3 Calitatea managementului de proiect (max. 30 p)

• calitatea aranjamentelor practice, a modalităților de management și de sprijin este satisfăcătoare;
• măsurile pentru asigurarea siguranței și protecției participanților sunt adecvate și eficace;
• sarcinile și responsabilitățile sunt clar definite, în acord cu Erasmus (Youth) Quality Standards;
• planul de cooperare și comunicare între organizațiile participante și cu alți actori relevanți oferă un cadru de sprijin pentru managementul proiectului;
• candidatul a propus o modalitate adecvată de evaluare a diferitelor faze și rezultate ale proiectului în raport cu obiectivele;
• candidatul a propus o modalitate adecvată de diseminare a rezultatelor în interiorul și în afara organizațiilor participante;
• proiectul conține măsuri pentru sustenabilitatea rezultatelor dincolo de durata proiectului.

Perspectiva evaluatorului — din Ghidul pentru experți 2026

Sursă: 2026 Erasmus+ Guide for Experts on Quality Assessment (v1, 22.12.2025), secțiunile 3–5 și secțiunea specifică „Mobility projects for young people: Youth Exchanges" (p. 21–25).

7.1 Cum se punctează — benzile de scor (score bands)

Fiecare criteriu se punctează în raport cu patru standarde de calitate fixe:

• Very good (Foarte bine): candidatura adresează toate aspectele relevante ale criteriului convingător și cu succes; toate informațiile și dovezile necesare; fără îngrijorări sau puncte slabe.
• Good (Bine): criteriul e adresat bine, cu mici îmbunătățiri posibile; informații clare pentru toate sau aproape toate dovezile necesare.
• Fair (Satisfăcător): criteriul e adresat în linii mari, dar cu unele slăbiciuni; informații relevante, dar mai multe zone cu detalii lipsă sau neclare.
• Weak (Slab): candidatura nu adresează criteriul sau nu poate fi judecată din cauza informațiilor lipsă/incomplete.

Benzile de punctaj relevante pentru KA152 (maxime de 40 și 30 de puncte):

Alte reguli de punctare:

• Fără jumătăți de punct sau zecimale.
• Punctajul total = suma punctajelor pe criterii, din maximum 100.
• Elementele care compun un criteriu formează o listă exhaustivă de aspecte de considerat, dar nu se punctează separat — se dă un singur scor per criteriu.
• Experții evaluează numai pe baza informațiilor din candidatură: „experții nu pot presupune informații care nu sunt furnizate explicit". Informația relevantă pentru un criteriu poate apărea în diferite părți ale formularului și trebuie luată integral în calcul.
• Proporționalitate: calitatea se judecă în raport cu dimensiunea și profilul organizațiilor; cantitatea (activități, priorități, rezultate) nu se judecă în absolut, ci relativ la capacitatea candidatului.
• Experții verifică și acuratețea și coerența cererii de grant față de activitățile propuse: pot propune reducerea unor unități/sume incoerente, disproporționate sau excesive (fără a putea propune un grant mai mare decât cel cerut); decizia finală aparține AN.
• În funcție de abordarea AN, criteriul „Relevanță" poate fi evaluat primul; dacă scorul e sub pragul minim, evaluarea poate fi întreruptă și propunerea respinsă în această etapă.
• Textul identic/similar în două sau mai multe candidaturi din aceeași rundă (posibile depuneri duble sau probleme de autorat/original content) se raportează imediat Agenției Naționale.

7.2 Comentarii și consens (consolidare)

• Experții dau comentarii la fiecare criteriu, cu referire explicită la elementele de analiză ale criteriului; comentariile trebuie să reflecte și să justifice scorul acordat.
• La final, un rezumat al evaluării întregii candidaturi: puncte tari și slabe relative + ce îmbunătățiri se pot aduce (folosit de AN pentru feedback către candidați și pentru justificarea respingerilor) — de aceea claritatea și nivelul de detaliu contează.
• Un evaluator: evaluarea lui determină scorul final.
• Doi evaluatori: dacă diferența dintre evaluări este sub 30 de puncte din totalul scorului, unul dintre ei pregătește o evaluare consolidată (scor + comentarii), pe bază de acord între cei doi; dacă nu ajung la acord, AN decide asupra unei a treia evaluări independente.
• Diferență de 30 de puncte sau mai mult: AN cere întotdeauna un al treilea expert (cu excepția cazului în care ambii au punctat sub praguri); scorul final se determină din cele două evaluări cele mai apropiate ca scor total, iar cea mai extremă se elimină.
• AN monitorizează calitatea evaluărilor și poate cere revizuirea lor.
• Experții nu pot contacta candidații; conflictele de interese sunt interzise (cod de conduită, declarație).

7.3 Ce așteaptă evaluatorii la KA152, criteriu cu criteriu (ghidajul oficial pentru experți)

Relevanță, justificare și impact (30 p):

• Organizația să fie o parte autentică a domeniului tineret — nu doar relevanță formală/nominală, ci practică dovedită: expertiza personalului/persoanelor implicate, natura activităților curente și experiența anterioară, mai ales în afara programului Erasmus+.
• Contribuție la prioritățile EU Youth Dialogue sau la cele 11 EU Youth Goals (dezvoltate în contextul Youth Dialogue și al Strategiei Europene pentru Tineret 2019–2027).
• Adresarea priorităților Programului așa cum sunt descrise în capitolul „Priorities of the Programme" din Ghid și în strategiile relevante.
• Adresarea obiectivelor acțiunii în mod calitativ, complementar cu cadrul propriu al proiectului.
• Valori UE: evaluatorul verifică dacă propunerea referențiază și integrează valorile UE în obiective, metodologii, activități și rezultate; design nediscriminatoriu pentru participanți diverși; componente educaționale despre valorile UE; integrarea valorilor transversal, în mai multe componente, nu ca elemente izolate (aceasta din urmă are impact mai mare).
• Justificare/nevoi: de ce e nevoie de proiect și cum a fost identificată cererea; relevanța pentru nevoile participanților individuali, ale comunității și ale grupului-țintă.
• Rezultate ale învățării clar definite, aliniate nevoilor identificate și realizabile prin activitățile propuse.
• Impact pe termen lung asupra participanților, organizațiilor și, unde e relevant, comunităților/practicilor.
• Newcomers: plan sau intenție de a atrage organizații și grupuri de tineri care nu au beneficiat niciodată sau nu regulat de această acțiune (definiții în glosarul Ghidului: newcomer = organizație participantă care nu a mai primit sprijin în acest tip de acțiune, ca coordonator sau partener, în acest Program sau în predecesorul lui).

Calitatea designului de proiect (40 p):

• Descriere clară și completă a fazelor, cu diviziunea sarcinilor, programul activităților, metodele de lucru, aranjamentele practice, implicarea participanților și măsurile de follow-up planificate satisfăcător; gradul de implicare a tinerilor în concepere, pregătire, implementare și follow-up.
• Incluziune: cum au fost proiectate activitățile accesibil și incluziv; folosirea oportunităților de a implica participanți cu medii și abilități diverse (ex. modul de selecție a participanților); echilibru geografic și de gen în componența grupurilor.
• Mediu: conținut + aspectul practic al maximizării folosirii oportunităților de finanțare ale Programului pentru transport sustenabil.
• Metode de învățare: procese non-formale și informale potrivite pentru stimularea creativității, participării active și inițiativei; metode adaptate grupului-țintă, care facilitează dobândirea/dezvoltarea competențelor (dezvoltare personală, socio-educațională, profesională); procese de învățare planificate participativ și analizate pe parcurs; modul concret în care instrumentele digitale și componentele virtuale sprijină metodele de învățare.
• Youthpass: element de calitate dacă organizațiile, dincolo de a pune la dispoziție certificatul, folosesc procesul și instrumentul Youthpass pentru a stimula reflecția participanților asupra propriei învățări.

Calitatea managementului de proiect (30 p):

• Toate aspectele de management și măsurile pentru implementare eficace în toate fazele.
• Siguranță și protecție: măsuri de prevenire/reducere a riscurilor; standard ridicat de siguranță; prezența persoanelor însoțitoare pentru tinerii cu oportunități reduse, dacă există.
• Sarcini și responsabilități acoperite complet, clar atribuite și distribuite.
• Cooperare/comunicare: consorțiu coerent cu implicare activă a tuturor partenerilor și obiective comune; factori analizați: nivelul de networking și angajament al fiecărei organizații; mijloacele de comunicare (inclusiv digitale); profilul organizațiilor când activitatea necesită calificări specifice (ex. lucru de tineret); definire clară și agreată a rolurilor; capacitatea consorțiului de follow-up și diseminare; la proiecte de incluziune — capacitatea și expertiza de a sprijini persoane cu nevoi speciale/oportunități reduse.
• Evaluare: măsuri de evaluare a fiecărei faze + evaluare finală care să permită verificarea atingerii obiectivelor și a așteptărilor; monitorizare pe parcurs pentru ajustare fină.
• Diseminare: vizibilitatea proiectului și a programului Erasmus+; măsuri ale fiecărei organizații de diseminare și valorizare (exploitation) a rezultatelor, inclusiv a rezultatelor învățării.
• Sustenabilitate: mecanisme/activități/practici cu potențial de a supraviețui după terminarea finanțării.

7.4 Greșeli frecvente (deduse strict din regulile de evaluare de mai sus)

Ghidul pentru experți nu conține o listă intitulată „greșeli frecvente" pentru KA152; următoarele decurg direct din regulile lui:

• Informații lăsate „subînțelese": evaluatorul nu poate presupune nimic ce nu e scris explicit — orice element de criteriu neacoperit în text trage scorul spre „Fair"/„Weak".
• Relevanță formală, nu practică: afirmarea statutului de „organizație de tineret" fără dovezi de activitate curentă și expertiză reală (inclusiv în afara Erasmus+).
• Valori UE și priorități tratate ca paragrafe izolate, nu integrate transversal în activități.
• Buget incoerent cu activitățile: unități nejustificate pot fi tăiate de experți chiar la proiecte bine punctate (principiul cost-eficiență/value for money).
• Text copiat din alte candidaturi: se raportează la AN (verificare anti-plagiat; la ANPCDEFP — softul anti-plagiat al Comisiei, cu posibilă respingere și excludere pentru abateri repetate).
• Relevanță slabă = eliminare timpurie: dacă AN aplică evaluarea „Relevanței" mai întâi și scorul e sub prag, restul candidaturii poate să nu mai fie evaluat.

Sfaturi practice de scriere (derivate strict din criteriile oficiale)

Derivate din: criteriile de atribuire (Ghidul Programului 2026), ghidajul pentru experți (Guide for Experts 2026) și cerințele naționale (Apel ANPCDEFP 2026). Nu adaugă cerințe noi față de surse.

1. Acoperiți explicit fiecare element al fiecărui criteriu. Elementele „the extent to which…" sunt lista exhaustivă după care se dă scorul, iar evaluatorul nu poate presupune nimic nescris. Faceți o listă de verificare cu toate elementele din secțiunea 6 și bifați unde anume în formular ați răspuns la fiecare.
2. Alegeți și numiți explicit prioritatea (prioritățile). În România, fără o prioritate clar adresată și urmărită consecvent, punctajul maxim la Relevanță este imposibil (Apel național, cap. 4). Legați tema schimbului de una sau mai multe priorități ale EU Youth Dialogue / cele 11 European Youth Goals și de dimensiunile incluziune, verde, digital, participare.
3. Demonstrați apartenența reală la domeniul tineret, nu doar declarativ: activitățile curente ale organizației, expertiza persoanelor implicate, experiența anterioară — inclusiv în afara Erasmus+ (evaluatorul e instruit să caute exact asta).
4. Documentați nevoile. Explicați de ce e nevoie de proiect și cum a fost identificată cererea: nevoile tinerilor participanți (ideal identificate împreună cu ei), ale organizațiilor și, unde e cazul, ale comunității. Rezultatele învățării trebuie să decurgă din aceste nevoi și să fie realizabile prin activitățile propuse.
5. Arătați implicarea tinerilor în toate cele patru etape (planificare, pregătire, implementare, follow-up) — apare atât la designul proiectului (criteriu de 40 p), cât și în descrierea acțiunii. Precizați concret cum au participat tinerii la conceperea programului, metodelor și împărțirii sarcinilor.
6. Construiți programul ca învățare non-formală, nu ca turism: mix de ateliere, exerciții, dezbateri, jocuri de rol, simulări, activități outdoor; evitați orice element din lista neeligibilă (secțiunea 3.2). Anexați obligatoriu orarul (timetable) fiecărei activități și vizite pregătitoare.
7. Planificați reflecția și Youthpass ca proces, nu doar certificat. Ghidajul pentru experți punctează explicit folosirea procesului Youthpass pentru a stimula reflecția asupra învățării, nu simpla eliberare a certificatului.
8. Tratați valorile UE transversal — integrate în obiective, metode, activități și rezultate, cu design nediscriminatoriu și componente educaționale despre valorile UE; evaluatorii sunt instruiți că integrarea transversală are impact mai mare decât paragrafele izolate.
9. Detaliați incluziunea concret: cum selectați participanți cu medii diverse, echilibru pe țări și gen, accesibilitatea activităților; dacă implicați tineri cu oportunități reduse, folosiți vizita pregătitoare pentru nevoile lor specifice și cereți inclusion support (organizații: 125 EUR/participant; participanți: 100% costuri reale, la ANPCDEFP fiecare cost pe linie separată, justificat în secțiunea de pregătire).
10. Green travel plătește: sume unitare mai mari pe aproape toate benzile + până la 4 zile suplimentare de sprijin individual pentru cei cu grant de green travel; sub 500 km transportul cu emisii reduse e regula generală; în România, transportul sustenabil e explicit prioritizat.
11. Siguranță și protecție: descrieți măsuri concrete de prevenire/reducere a riscurilor, rolul liderilor de grup (minimum unul per grup, cel puțin 18 ani; la ANPCDEFP — finanțat un lider la 4 tineri, cu excepțiile prevăzute), iar pentru minori — cerințele naționale din Apel (pregătire prealabilă, implicarea părinților, competențele însoțitorilor, angajament scris).
12. Management verificabil: roluri și sarcini clar distribuite conform Erasmus Youth Quality Standards, plan de comunicare între parteneri (inclusiv instrumente digitale), plan de evaluare pe faze + evaluare finală raportată la obiective, plan de diseminare în interiorul și în afara organizațiilor, măsuri de sustenabilitate a rezultatelor după proiect.
13. Buget coerent și justificat: evaluatorii pot tăia unități incoerente/excesive chiar la proiecte bine punctate; folosiți calculatorul de distanțe al CE, alegeți corect benzile, justificați vizita pregătitoare (condiționată de aprobarea AN) și orice cost excepțional (transport scump doar dacă unitatea nu acoperă 70% din cost).
14. Valorificați statutul de newcomer: introducerea organizațiilor nou-venite și mai puțin experimentate în acțiune este element de punctaj la Relevanță, iar ANPCDEFP încurajează explicit organizațiile care nu au mai beneficiat de finanțare.
15. Scrieți original. Softul anti-plagiat compară cu toate candidaturile depuse la orice AN, la orice termen; pasajele identice/similare pot duce la respingere și, la abateri repetate, la excludere.
16. Respectați regulile formale care elimină automat: termenul cu ora exactă (12:00 Bruxelles / 13:00 România), maximum 5 candidaturi per OID per termen la această acțiune, organizațiile acreditate YOU nu pot aplica standard (doar parteneri), cel puțin un partener din țara AN în fiecare activitate, activități interzise în Belarus și Rusia.
17. Planificați realist data de început: rezultatele selecției vin orientativ în 4 luni de la termen; alegeți „Project Start Date" în fereastra permisă (1 iunie–31 decembrie 2026 pentru runda 1; 1 ianuarie–31 mai 2027 pentru runda 2).